News

Complexul Northville din Băneasa de vile frumoase și deștepte cu nume de arbori.

vile-noi-frumoase-baneasa-northville

Complexul Northville de vile frumoase și deștepte cu nume de arbori 
– un capitol nou în istoria și arhitectura cartierului Băneasa și în viața ta –

Proiect imobiliar vile Northville in Baneasa

De ce au ales dezvoltatorii Northville cartierul Băneasa pentru a construi acest ansamblu intim de case moderne în care oricine și-ar dori să dețină o proprietate, când ar fi putut alege orice altă zonă din câte opțiuni are Bucureștiul?

Măi, dar ce întrebări pui și tu! Ai zice. Cum de ce? E Băneasa! Pe ce lume ești? Zona de nord a Bucureștiului, cartierul corporațiilor și al marilor afaceri și dezvoltări rezidențiale, al celor mai frumoase cluburi sportive, cafenele, lacuri, parcuri și restaurante, e aproape de Aeroportul Henri Coandă, de parcurile tematice de aventură și echitație din afara Bucureștiului, al școlilor renumite prin calitatea educației, și câte și mai câte.

Și totuși, ce știi despre Băneasa? Iar tu de ce ți-ai lua o proprietate aici?

Te întreb pentru că locurile au istoria și chemarea lor, iar noi oamenii deseori tragem către un loc sau altul fără să știm de ce și fără să-i știm povestea. Însă și așa, fără să știm, de fiecare dată povestea locului devine parte din povestea noastră, iar noi devenim un capitol din istoria lui, așa cum Northville devine astăzi un capitol din povestea modernă a vechiului cartier Băneasa și din viața ta.

Actualul cartier Băneasa este fosta moșie a contelui Montesquiou Fezensac și a soției acestuia, principesa Maria Bibescu. Numele cartierului, „Băneasa”, înseamnă nevasta banului, în cazul de faţă nevasta banului Dimitrie Ghica.

Maria era fiica domnitorului Gheorghe Bibescu cu a doua sa soție, Marițica Văcărescu-Ghika. Pe o porțiune din moșia Montesquiou-Fézensac au luat naștere aerodromul Băneasa și comuna suburbană Băneasa, azi cartierul Băneasa din București. Aviatorul francez Louis Blériot a fost primul pilot care a desfăşurat zboruri de agrement pe vechiul hipodrom din zona Băneasa.

Inițial, pe aceste locuri se afla un sat vechi care se chema Cârstăneşti. În anul 1761 satul a intrat în proprietatea bănesei Ecaterinei Văcărescu, văduva marelui ban Șerban Văcărescu. La scurt timp după ce a devenit proprietară a acelor pămanturi, băneasa a construit biserica Sfântul Nicolae, aflată pe partea stangă a DN1. În perioada interbelică, satul Cârstăneşti a fost transformat din punct de vedere administrativ în comună, iar locuitorii se ocupau, în mare parte, cu prepararea laptelui și a brânzeturilor, atât de căutate în Bucureștiul acelor vremuri. Era chiar un obicei în perioada interbelică, fetele din Cârstăneşti aducând în fiecare dimineată, produsele lactate în oraș. Ele intrau pe șoseaua Kiseleff ducând pe umăr donițe cu smântană și brânzeturi și se răspândeau mai apoi pe la casele clienților.

Cartierul Băneasa cuprinde mai multe zone disjuncte:

  • „Băneasa veche”, cuprinsă între străzile Grațioasă, Ficusului, Elena Văcărescu și DN1
  • „Băneasa-sat”, în zona străzilor Constantin Dobrogeanu-Gherea, Gârlei, Someșul Rece, b-dul Ion Ionescu de la Brad
  • zona Gării Regale Băneasa, a Casei Presei Libere
  • zona ROMEXPOși a hotelurilor aflate în apropierea cartierului Pajura
  • zona agricolă a Fermei Regale Băneasa
  • zona complexului comercial (mall-ul) Băneasa și a Ambasadei americane, cu suprafețe „rupte” din fosta Fermă Regală.

Gara Băneasa, gara regală, a fost construită de către Direcția Generală a CFR în 1936 cu scopul de a crea un cadru solemn pentru primirile regale. Gara Băneasa a fost gara unde trenul regal i-a lăsat pe Ferdinand și Maria pentru a începe parada de 1 Decembrie 1918. Planurile actualei clădiri a gării au fost întocmite de arh. Duiliu Marcu, iar execuția a aparținut echipei condusă de ing. Mihai Gheorghiu. De aici a plecat Mihai I la nunta Reginei Elisabeta II a Mării Britanii. Gara avea un sistem de aer condiționat super performant pentru anii 50-60. La primirea delegațiilor oficiale se acoperea peronul cu un imens covor persan. Șeful gării era cel care făcea mersul trenului atât pentru trenul special cât și pentru locomotiva ante-mergător, care de obicei mergea cu 30 minute înaintea trenului special din motive de securitate. Actualmente nu este folosită de CFR pentru traficul de călători, decât ocazional, mai ales pe timpul verii, când opresc două perechi de trenuri sezoniere care circulă pe rutele Timișoara-Mangalia și Deva-Mangalia.

Clădirea centrală a Fermei Regale Băneasa se găseste, în prezent, pe b-dul Ion Ionescu de la Brad nr. 8 din sectorul 1 (ea adăposteste azi Institutul de Cercetare și Dezvoltare pentru Protecția Plantelor (ICDPP). Ferma avea o suprafată de 28,43 ha (conform deciziei Consiliului de Miniștri din 18 iunie 1948, prin care se confiscau proprietătile membrilor Familiei Regale a României).

În perioada interbelică, ferma cuprindea atât suprafețe aflate la vestul șoselei București-Ploiești (între actualele străzi Jandarmeriei, Gheorghe Ionescu-Sisesti, Ion Ionescu de la Brad, DN1), cât și la est (în nordul Aeroportului Băneasa, pană la Aleea Privighetorilor, pe locul unde se află acum complexul comercial (mall-ul) Băneasa). În apropierea sediului central al fermei, dar fără a se confunda cu ea, se găseste fosta locuință a profesorului Nae Ionescu – cunoscut pentru orientarea sa filosofică numită trăirism (devenită, după 1940, locuința mareșalului Ion Antonescu).

Aeroportul Băneasa, azi numit și Aurel Vlaicu, a fost inaugurat în 1920 și ridicarea sa se datorează în parte familiei Bibescu. Principele Valentin Bibescu, unul din cei mai buni piloți români de la început de sec. XX, obține terenul de la mătușa sa, contesa Maria Bibescu și construiește aici prima școală de pilotaj pentru militari. Se extinde, devine aeroport și tot pe terenurile familiei Bibescu, donate de bună voie statului român se construiesc și atelierele de reparații, înaintașele Romaero de azi. Clădirea de astăzi a aeroportului Băneasa și turnul de control datează din anii ’60.

Biserica Sf. Nicolae Băneasa, ctitorie a Ecaterinei Văcărescu, văduva lui Ianache decapitat alături de Constantin Brâncoveanu și terminată de poetul Ienachită și soția sa, a fost paraclisul familiei Văcărescu pentru conacul lor din afara orașului iar din 1864 devine biserica sătenilor. Este pictată prima dată în ulei abia în prima parte a sec. XX iar zidul protector se ridică în 1939 la modernizarea șoselei București-Ploiești.

 

 

Podul Băneasa, fost Miorița, are o poveste postdecembristă dureroasă. Podul inițial a fost construit în 1936 și făcea parte din ansamblul ce cuprindea Fântâna Miorița și Gara Regală. Chiar se numea Podul Miorița, un pod frumos arhitectural, cu tabliere conținând subiecte istorice. Șubrezit, a trebuit refăcut și cu această ocazie s-au îndepărtat tablierele cu stemele regiunilor României Mari și nu s-au mai pus altele în loc, deși podul vechi era monument istoric. Acest fost monument istoric era o emblemă a Bucureștiului, cu importanță istorică în apărarea capitalei în timpul luptelor din 24 august 1944.

Casa Nicolae Minovici sau Casa cu Clopoței, azi Muzeul de Artă Populară Prof. N. Minovici, o clădire frumoasă și interesantă, reabilitată de autorități. Alături de această casă este și Muzeul de Artă Veche Apuseană, clădire și colecții ce au aparținut lui Dumitru Minovici.

În prezent cartierul Băneasa se întinde pe o suprafaţă de circa 25 ha şi face parte din sectorul 1 al capitalei. Zona este traversată de una dintre cele mai importante artere de circulaţie ale Capitalei, Şoseaua Bucureşti Ploieşti, care asigură accesul către Drumul Naţional 1, Aeroportul Băneasa şi Aeroportul Otopeni.

În perioada interbelică, limita de nord a Bucureştiului era râul Colentina, regularizat şi asanat după proiectele inginerului Nicolae Caramfil, fapt ce a creat salba de lacuri din imediata vecinătate a comunei Băneasa. Vatra acestui sat era aşezată pe partea stânga a şoselei care făcea legătura dintre capitală şi oraşul Ploieşti. După 1950, când comuna a fost inclusă din punct de vedere administrativ în municipiul Bucureşti, teritoriul ei a devenit cartier al oraşului.

Zona reprezentată de parcelarea Băneasa a prins contur la începutul secolului al XIX-lea, fiind trasate străzi rectangulare şi parcele de minim 400 mp. Aici, în perioada interbelică şi imediat după aceea, au fost construite case cu un nivel şi cu toate dotările edilitare. Cu toate acestea între 1980 şi 1985 o mare parte din ele au fost dezafectate şi inlocuite cu blocuri care au un regim maxim de înălţime de P+4E.

De ce trebuie să ai o casă în Northville?

Poate știai aceste lucruri din istoria acestei părți din București sau poate nu. Însă readucerile aminte întotdeauna ne așează mai bine în noi și ne reconecteaza la identitatea și visele noastre.

Poate și dezvoltatorii Northville le știau, iar chemarea Bănesei i-a condus către ideea minunată de a face un foarte elegant ansamblu de vile de lux pe Drumul Potcoavei nr 59 (hartă), un cartier intim cu o arhitectură modernă, funcțională și foarte frumoasă estetic, integrându-se armonios în peisaj, ba chiar estompând erorile viziunilor cenușii de dinainte de ’89, ba chiar și imediat după.

Northville, dezvoltat pe un teren de 7500 mp în apropiere de Băneasa Shopping City, este alcătuit din 31 de case unifamiliale cu regim de înălțime S+P+2E. Aici casele au dotări inteligente, parcări subterane cu intrare directă în casă, piscină exterioară, iar ansamblul include spațiu de relaxare, loc de joacă, alei de promenadă și alte facilități menite să aducă vieții fericiților locatari intimitate și confort.

Generozitatea dezvoltatorilor Northville nu s-a oprit doar la aspectele estetice și funcționale, o regăsim și în suprafețele largi și luminoase ale vilelor de aici, suprafețe care variază între 230 și 270 mp și care sunt desfășurate la fel de generos și pe nivele, având astfel, în funcție de tipul vilei, suprafețe la subsol între 16-27 mp, 28 mp parcare și 70-80 mp pe fiecare nivel (parter, etaj 1 și 2).

Se pare că istoria Bănesei a inspirat până la capăt dezvoltatorii conceptului rezidențial Northville, astfel că aceștia au botezat fiecare tip de vilă din cele 6 modele după numele unor arbori dintre cei mai interesanți, dacă ai sta sa-i studiezi și să le afli simbolistica: Elm (Ulm), Pine (Pin), Oak (Stejar), Cedar (Cedru), Maple (Arțar) și Walnut (Nuc).

vile-noi-frumoase-baneasa-northville

Parcă și văd arhitectul fumând un trabuc și zărind în rotocoalele fumului o pădure amestecată cu toți arborii ăștia, imposibil de pus laolaltă în real, dar nu atât de imposibil dacă ar fi niște vile frumoase și deștepte precum femeile din filmele clasice, întruchiparea lor pe terenul unde se năștea acest mic orășel de la nord asamblat în numele Northville. Atunci a avut acel moment de Aha! și a decis, privind cu foc în ochi la proiectul care îi umplea calculatorul ingineresc: Elm, Pine, Oak, Cedar, Maple și Walnut vă veți numi, iar lumea se va îndrăgosti de voi de la prima vedere.

Tot în ziua aia a mai decis ceva, inspirat de terenul în formă de L: Elm, Pine și Maple, voi veți patrona 8 vile fiecare! Oak și Cedar, voi 3 vile fiecare, iar tu Walnut doar una, dar nu pentru că nu meriți mai multe, ci pentru că ești unic!

Înainte să-i vină aceste idei, arhitectul nostru studiase îndelung simbolistica arborilor. Ar fi putut alege orice nume din orice domeniu, dar fascinat de natură și de forța ei, dar mai ales de eleganța, inteligența și magia copacilor, a ales așa, deloc întâmplător pentru oamenii care urmează să aleagă acest loc, oameni care la rândul lor nu-și vor alege complet întâmplător locul lor din Northville.

  • Elm (Ulmul) simbolizează demnitatea și credința, noblețea
    Pine (Pinul) – particularitatea, unicitatea, pozitivism
    Oak (Stejarul) – robustețea, putere și sensibilitate în același timp
    Cedar (Cedrul) – încrederea, frumusețe interioară și exterioară
    Maple (Arțarul) – independența minții, neconventionalul
    Walnut (Nucul) – pasiunea, orizonturi deschise, contraste

Oare tu în care din casele Northville vei alege să trăiești?

Oricare ar fi copacul care ești și pe care-l iubești, sun-o pe Bianca să te ducă în Northville ca să-ți alegi locul pe care de acum înainte îl vei numi acasă.

Contact

Bianca CODROIU
Real Estate Consultant

BCS Imobiliare

Mobile: +40 741 099 557
Mobile: +40 770 990 990
E-mail: bianca@bcsimobiliare.ro
Website: www.bcsimobiliare.ro

Dă-i un răspuns lui Anonim Anulează răspunsul

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

UA-122879874-2